Deci vai ce de-abia astept!
Dreptul de a prastra numele de fata
Incepand cu 1896 in Japonia a fost promulgata o lege care obliga cuplurile care se casatoreau sa aiba acelasi nume de familie. Legea nu specifica cine trebuie sa ia numele cui, dar in viata de zi cu zi, aproximativ 96% din femei iau numele sotului.
In momentul de fata 5 femei japoneze dau in judecata statul pe motivul ca legea este "neconstitutionala si incalca drepturile civile ale cuplurilor casatorite".
Tara este foarte impartita pe subiect. Pe de o parte, 52% din japonezi considera, la fel ca Oguni Kaori, una din femeile care a pornit procesul, ca "a-ti pierde numele face dovada a faptului ca nu esti respectata... E ca si cum o parte din tine dispare. Daca a-ti schimba numele este asa de usor atunci de ce nu o fac mai multi barbati? Sistemul este cel care spune ca daca nu vrei sa-ti schimbi numele atunci nu te casatori."
In momentul de fata 5 femei japoneze dau in judecata statul pe motivul ca legea este "neconstitutionala si incalca drepturile civile ale cuplurilor casatorite".
Tara este foarte impartita pe subiect. Pe de o parte, 52% din japonezi considera, la fel ca Oguni Kaori, una din femeile care a pornit procesul, ca "a-ti pierde numele face dovada a faptului ca nu esti respectata... E ca si cum o parte din tine dispare. Daca a-ti schimba numele este asa de usor atunci de ce nu o fac mai multi barbati? Sistemul este cel care spune ca daca nu vrei sa-ti schimbi numele atunci nu te casatori."
Pe cealalta parte cei mai conservatori spun ca "numele este cea mai buna metoda de a lega familiile. Daca se permite ca familiile sa aiba nume diferite se risca stricarea stabilitatii sociale, ordinea publica si baza pentru sistemul social de siguranta." Unele cupluri prefera sa traiasca impreuna si sa nu se casatoreasca ca sa poata sa-si pastreze numele individiale. Insa in momentul resprectiv se creaza tot felul de probleme legate de drepturile de mostenitor. In alte cazuri, ca cel mai sus prezentat a lui Oguni Kaori, in viata personala iei numele sotului in timp ce in cea profesionala iti pastrezi numele de fata.
Multe femei considera tranzitia ca fiind un semn al progresului si o usurare a vietii pentru cei care trebuie sa se imparta intre doua nume.
Pana in momentul de fata doua curti au decis impotriva femeilor, dar paote ca decizia curtii urmatoare, pe 16 decembrie, va schimba trendul, poate din cauza ca si coincide cu incercarile prim ministrului Shinzo Abe de a atrage mai multe femei intr-un camp de munca in continua diminuare.
Kumano Kodō
Si ca sa vorbim si despre chestii mai frumoase, ca o luna intreaga numai cu atentate am avut de-a face, am zis ca hai sa fac o postare despre Kumano Kodō, unul din doar cele 2 pelerinaje incluse in lista UNESCO de patrimoniu cultural (celalalt fiind Camino De Santiago din Spania).
Koyasan, Kumano (poza de mai sus) si Ise sunt locurile in care a aparut Buddhism-ul in Japonia, in jurul secolului al 6-lea, cand religia nu era vazuta doar ca fiind religie ci si ca un semn de civilizatie foarte apreciat in Corea si China si deci foarte dezirabil in Japonia.
Saicho si Kukai au fost cei doi preoti apropiati imparatului care au fost trimisi sa introduca noile forme de Buddhism in tara dupa ce capitala s-a mutat de la Nara la Heian-kyo (adica Kyoto-ul de astazi). In perioada Heia timpurie, cei doi preoti trageau spre practici religioase protejate de vazul oricui de munti-construind astfel complexul Tendai de pe muntele Hiei si complexul Shingon de pe muntele Koya.
Pe masura ce crestea influenta Buddhismului pe atat si credinta ca preotii care duceau vieti ascetice erau mai "eficienti" decat cei care nu o faceau. Asa ca, muntii din Kumano, acoperiti de paduri frumoase si impanziti de rauri, au devenit locul principal in care calugarii se duceau sa-si petreaca asceza, crezandu-se ca ajungeau sa aiba puteri supranaturale din cauza meditatiei si timpului de reflexie.
Aparitia Buddhismului in Japonia a trebuit sa fie integrata cu preamarirea muntilor, imprejurimilor si ale altor entitati sacre care au fost slujite de japonezi de multe secole deja. Kumano a fost locatia in care traditiile shinto si cele noi, buddhiste au interactionat.
Ise este templul shinto cel mai important din Japonia si padurile de chiparosi care-l inconjoara au fost considerate sacre din cele mai vechi timpuri.
Koyasan, Kumano (poza de mai sus) si Ise sunt locurile in care a aparut Buddhism-ul in Japonia, in jurul secolului al 6-lea, cand religia nu era vazuta doar ca fiind religie ci si ca un semn de civilizatie foarte apreciat in Corea si China si deci foarte dezirabil in Japonia.
Saicho si Kukai au fost cei doi preoti apropiati imparatului care au fost trimisi sa introduca noile forme de Buddhism in tara dupa ce capitala s-a mutat de la Nara la Heian-kyo (adica Kyoto-ul de astazi). In perioada Heia timpurie, cei doi preoti trageau spre practici religioase protejate de vazul oricui de munti-construind astfel complexul Tendai de pe muntele Hiei si complexul Shingon de pe muntele Koya.
Pe masura ce crestea influenta Buddhismului pe atat si credinta ca preotii care duceau vieti ascetice erau mai "eficienti" decat cei care nu o faceau. Asa ca, muntii din Kumano, acoperiti de paduri frumoase si impanziti de rauri, au devenit locul principal in care calugarii se duceau sa-si petreaca asceza, crezandu-se ca ajungeau sa aiba puteri supranaturale din cauza meditatiei si timpului de reflexie.
Aparitia Buddhismului in Japonia a trebuit sa fie integrata cu preamarirea muntilor, imprejurimilor si ale altor entitati sacre care au fost slujite de japonezi de multe secole deja. Kumano a fost locatia in care traditiile shinto si cele noi, buddhiste au interactionat.
Ise este templul shinto cel mai important din Japonia si padurile de chiparosi care-l inconjoara au fost considerate sacre din cele mai vechi timpuri.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
